Astăzi muzeul este închis.

Bilete

Librărie

Alcatuită din peste cincizeci de piese, variate ca tipologie si stil, ceasurile colectiei de orologerie a Muzeului National Peles provin din colectia regala; cele mai multe piese au fost achizitionate de catre Regele Carol I al Romaniei, cunoscut pentru punctualitatea sa. Colectia cuprinde insa si ceasuri ale Reginei Maria, ale Regelui Carol al II-lea si un ceas primit de Regele Mihai.

Ceasurile sunt diverse ca tipologie, acoperind o gama larga de modele, de la ceasurile pendule – de podea si de perete – pana la ceasurile – cartel, ceasurile miniaturale sau ceasurile de consola, de semineu si de masa; colectia cuprinde de asemenea, cateva ceasuri desteptatoare si de buzunar. Cronologic, piesele de orologerie se incadreaza intre secolele XVIII – XX, majoritatea datand de la sfarşitul secolului al XIX-lea. Stilistic, cele mai multe piese apartin curetului istorist în variantele Renaşterii germane şi italiene, barocului german, rococo-ului si neoclasicismului, Empire-ului si stilului Art Nouveau.
Un segment important al colectiei actuale il constituie ceasurile care au apartinut membrilor Casei regale. O astfel de piesa este ceasul de masa cu pendul fabricat in Germania, aflat dintotdeauna in Biroul de lucru al Regelui Carol I. De forma arhitectonica, decorat cu personaje alegorice şi masti grotesti, turnat în bronz argintat, ceasul este o piesa de serie, tipic istorista, frecvent intalnita in interioarele neo-renascentiste ale Europei de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Fabricat de celebra firma de orologerie, Philippe Patek din Geneva, dupa 1881 ceasul de buzunar al primului Rege al Romaniei reprezinta o comanda speciala, extrem de valoroasa atat datorita marcii, cat si carcasei din aur masiv, gravata pe capacul avers cu monograma ,, E.C.’’, surmontata de coroana inchisa si incrustata in diamante si rubine.
Cravasa cu ceas i-a apartinut tot Regelui Carol I, care a achizitionat-o la inceputul secolului al XX-lea. Confectionata din lemn, cu maner imbracat in argint, decorata cu coroana regala, cravasa este prevazuta in mod ingenios cu un ceas minuscul, firma Patent, cu cadran circular si cifre romane in email negru.
Realizat de catre atelierele Aron Herscovici, ceasul de masa in placa de bronz de forma dreptunghiulara, incadrat in caseta, in forma de triptic, are valoare documentara datorita trimiterii la un eveniment istoric marcant, constituit de revenirea pe tronul Romaniei a Regelui Carol al II-lea la 8 iunie 1930, conform inscriptiei de sub cadran si a monogramei surmontate de coroana regala, executate după desenele lui A. Bordenache.
Fabricat in 1936, in Romania, cu rama si soclu din crom turnat, cu cadran mobil de forma dreptunghiulara, cu latura superioara arcuita si cadran sustinut de doi suporti cilindrici din lemn lacuit, ceasul de masa, gravat pe suport cu inscripţia ,, 8 . XI. 936 VANATORII DE LA AL 2 LEA DE MUNTE’’ reprezinta un cadou primit de catre Regele Mihai cu ocazia zilei sale onomastice si in acelasi timp, unicul ceas din colectia Muzeului National Peles care i-a apartinut ultimului suveran al Romaniei.
onderea cea mai insemnata din intreaga colectie o au ceasurile fabricate in Germania si Austria (peste treizeci de piese), aspect justificat nu doar prin originea dinastiei regale, cat mai ales prin avantul deosebit pe care il cunoaste la mijlocul secolului al XIX-lea domeniul in discutie in regiunea Munţii Padurea Neagra,
Desi fidel traditiei germane, sub semnul careia a asezat intregul proiect arhitectonic si decorativ al resedintei de vara de la Sinaia, Regele Carol a abordat in materie de orologerie producţia ,,nobila” a epocii, piesele ,,de curte”, mai precis, acele tipologii inspirate de recurenta modelelor istoriste.
Ceasul, ca marca a civilizatiei occidentale, face parte din decoratia interioara a castelului, fie prin inglobarea sa in mobilierul in fix, ca parte integranta a acestuia, fie prin amplasarea lui ca obiect de sine statator, atat in spatiul oficial, cat si in cel privat al curtii regale.

In cadrul colectiei, un segment important il reprezinta cele zece ceasuri franceze, variate ca stil si material, dintre care se detasează trei piese de orologerie, importante prin marcile celebre de ceasornicari: Samuel Marti, A.D. Maugin si Commun& Manceau.
La Castelul Peles, în Camera galbena sau Apartamentul primului-ministru se pastreaza o eleganta piesa de orologerie, mai precis, un ceas de masa, al carui mecanism este inscriptionat in limba franceza ,,Samuel Marti. Medaille d’or. Paris. 1900”. Carcasa reprezinta un personaj feminin mitologic drapat, cu sarpe si oglinda, probabil o intruchipare neoclasica a zeitei Venus, sprijinita gratios pe cadranul circular al ceasului. Postamentul dublu din marmura alba si bronz, decorat cu val grecesc tradează influente ale stilului tarziu Ludovic al XVI-lea.
Una dintre cele mai realizate piese de orologerie din punct de vedere artistic din colectia regala este ceasul de semineu, al carui mecanism cu discuri rotative a fost realizat de celebrul atelier parizian, A.D. Mougin. Carcasa din biscuit de Sèvres, reprezentand ,,Cele trei gratii” este o replica de secol XIX dupa un grup statuar realizat un secol mai devreme de catre Falconet.
Salonul mic al Apartamentului imperial din Castelul Peles, adaposteste o piesa originala valoroasa, un birou cu rulou de la mijlocul secolului al XVIII-lea, din lemn furniruit cu esente exotice, decorat cu motive Régence din bronz aurit, a carui balustrada este suplimentata cu un ceas in cutie de lemn, prevazut cu barometru posterior, surmontat de bust feminin din bronz, în costumatia perioadei Louis d’Orléans.
Varianta istorista a stilului neoclasic este reprezentata în colectia Castelului Peles printr-un frumos serviciu de semineu din portelan albastru de Sèvres cu sublinieri din aur, alcatuit din ceas cu soclu circular, care inglobeaza mecanismul, pe care, intr-o atitudine jucausa sta un Cupidon inaripat, cu trompeta. Cele doua sfesnice figureaza doi cupidoni, ce sustin bobesa.
Orologeria franceza neo-Empire este prezenta in patrimoniul muzeului datorita unui ceas de masa cu pendul, care intregeste decoratia Salonului mare al Apartamentului Josephinei de Baden situat la ,,etajul nobil” al castelului Peles. Combinatie de marmura si bronz aurit, in forma de pavilion, surmontata de un vultur in ronde-bosse, cu aripile deschise, simbolul puterii imperiale a lui Napoleon I, este piesa de orologerie, cea mai apropiata ca reprezentare artistica de stilul original
Ceasul de masa aflat in Dormitorul Castelului Pelisor, resedinta cuplului Ferdinand – Maria, face parte dintr-un serviciu de masa, alaturi de doua vaze pentru flori. Carcasa ceasului, executata din faianta policroma, de catre atelierul Edmé Samson din Paris, in maniera olandeza a manufacturii Rosenburg din Haga, reprezinta un exemplu clasic de design Art Nouveau, datorita formei ondulatorii si decorului floral si avimorf in cromatica de verde si maron.
Variata ca tipologie, suport şi calitate, colecţia regala de la Sinaia reflecta fluctuatiile si cautarile unei lumi, care ezita intre istorism si modernitatea Artei 1900, dar care isi asuma treptat ideea de schimbare si de progres tehnologic.

CEAS DE ŞEMINEU

Ceasornicar A. D. Mougin, Paris, Franţa
Sfârșitul 
sec. al XIX-lea
Carcasă: manufactura Sèvres, Franţa

CEAS GIROSCOPIC

Gustav Becker (1819-1885), Freiburg, Baden-Württemberg, Germania
cca. 1880 /  
sec. al XIX-lea

CEAS DE BIROU

Atelier de ceasornicărie francez
cca. 1840 /  
sec. I
Carcasă: atelier francez

CEAS DE MASĂ CU PENDUL

Atelier german, marcat ,,R.A.”
Sfârșitul 
sec. al XIX-lea

CEASUL DE BUZUNAR AL REGELUI CAROL I

Ceasornicar Philippe Patek, Geneva, Elveţia
cca. 1894 /  
sec. al XIX-lea
Sari la conținut