Tapiseria este o ţesătură manuală din lână, lână cu mătase, mătase cu fire din aur sau argint, cu décor policrom, executată pe război vertical (haute lisse) sau orizontal (basse lisse). Motivele decorative sunt constituite din firele de băteală, care acoperă în întregime, prin încrucişarea lor, firele de urzeală. Suprafaţa tapiseriei nu este netedă; fiecare fir de urzeală produce, în adâncimea îngustă care îl separă de firul vecin, o umbră cenuşie (striaţie), creând astfel o valoraţie a coloritului. Meşterul tapiser reproduce în ţesătură cartonul executat de pictor, dar are o mare libertate în tratarea desenului şi în nuanţarea culorilor.

Un lucrător poate ţese în medie 4-5 cm2 de tapiserie pe zi şi se specializează în executarea fie a figurilor, fie a păsărilor, fie a bordurilor. Bordura care încadrează tapisería diferă de la o epocă la alta, constituind un indiciu pentru datarea pieselor. Marea inovaţie din prima jumătate a secolului al XVIII lea a fost aceea a tapiseriilor “cu chenar decorativ” (“alen-tours”). Importantele motive ornamentale servesc drept cadru subiectului din centrul compoziţiei.

Achiziţionarea tapiseriilor din colecţia M. N. Peleş s-a realizat în paralel cu colecţionarea altor obiecte de artă, regele Carol I fiind interesat în egală măsură de pictură, mobilier, arme, metal, ceramică etc. Pasiunea pentru artă va fi aprofundată pe parcursul vieţii, prin lecturi de specialitate şi numeroase călătorii în Europa şi ţările orientale.

“Vespasian şi Titus” face parte din seria de tapiserii cu subiect istoric, “Cucerirea Iudeei de către Vespasian şi Titus”. Aceste piese au fost executate din fire de lână, după anul 1900, în atelierele Ercole Eroli din Roma, fiind comandate de către regele Carol I pentru decorarea Castelului Peleş. Tapiseriile sunt expuse ca decoraţie pariétală pe coridorul Scării de Onoare care conduce la etajul I. Seria alcătuită din 6 lucrări (2 tapiserii şi 4 cartoane) a fost realizată în tehnica basse – lisse, în genul tapiseriilor Aubusson. Cartonul reprezintă modelul (macheta) în mărime naturală al ţesăturii ce urmează să fie executată, fiind punctul de plecare pentru tapiseriile tradiţionale.

Piesa reprezintă o scenă alegorică cu Vespasian şi Iudeea în peisaj, alături de trofeele de război, în momentul ceremoniei de încoronare, de către un personaj feminin înaripat, o alegorie a Victoriei. La baza tronului stau regele iudeu înlănţuit şi un personaj feminin bogat drapat. La picioarele lui Titus, apare inscripţia: “IUDEA CAPTA”. Întreaga scenă este încadrată de o amplă bordură cu ruban floral – vegetal, motive avimorfe şi vase cu fructe – simbolistica abundenţei, iar superior în medalion un cartuş cu inscripţia: “HISTORIA. TITI. ET. VESPASIANI.” Cromatica lucrării este formată din tonuri de roşu, griuri colorate, nuanţe de verde şi maron.

Caesar Vespasianus Augustus (17 nov. 69 – 23 iun. 79), cunoscut ca Vespasian, a fost împărat roman din decembrie 69 până în iunie 79. Personalitate energică, lucidă şi modestă a fost preocupat de restabilirea liniştii şi securităţii statului, grav afectate de războiul civil. A reorganizat finanţele şi armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, creând o flotă în Marea Neagră. În august 70, fiul său, Titus, cucereşte Ierusalimul şi încheie în anul 72/73 Războiul din Iudeea, care este reorganizată ca provincie de sine stătătoare.

Izabela Török, muzeograf