Expoziția temporară „Portretistica regală. Artă și memorie”, încearcă, pentru prima dată, cu mijloacele specifice ale tematicii expoziționale dar și ale rigorii editoriale, o privire de ansamblu asupra demersului artistic și, în același timp, cu valoare istorică, pe care comanda portretelor suveranilor României (de la regele Carol I până la regele Mihai I) și a membrilor familiei acestora a reprezentat-o în artele plastice din țara noastră.

De la gravuri, litografii, portete de aparat, până la alegorii și sculpturi monumentale, imagistica membrilor Casei regale a României a avut misiunea de a crea, dincolo de imagine, o identitate istorică și culturală a unei Românii moderne, racordată la valorile Europei Occidentale și la principalele curente artistice ale celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și primei jumătăți a secolului al XX-lea.

Reprezentările oficiale sau private ale regilor României, ale reginelor, principilor și principeselor Familiei regale prezintă, în cadrul genului portretului (și nu numai), o multitudine de aspecte, generate de momentul comenzilor operelor de artă, de scopul creării acestora, de amplasament sau de comanditar. O întreagă galerie de chipuri regale  (cu sau fără uniforme militare, cu sau fără tiare), ne privesc, prin intermediul penelului pictorilor sau ale dălții sculptorilor, de pe simezele expoziției.

Imortalizate în albumul catalog „Portretistica regală. Artă și memorie”, ele mărturisesc extraordinara putere de sugestie a artiștilor, dar și imaginea unei Românii regale, în care monarhul (și membrii familiei sale, deopotrivă)  trebuia să asume, prin imagine și simbol, puterea și aspirațiile de bine ale națiunii române.