Obiectul Lunii Iulie 2011: Cupa De Botez

Muzeul Naţional Peleş găzduieşte în perioada iunie-septembrie a.c., expoziţia temporară dedicată regelui României Mari, intitulată ,, Ferdinand I, omul şi regele”. În sălile de expoziţie de lângă intrarea pentru turiştii români, vizitatorii pot vedea piese ce au aparţinut suveranului român: obiecte personale, precum cupa de botez, butoni pentru manşete, ac de cravată, cravaşa, miniaturi reprezentând portrete ale părinţilor săi, uniforme militare, tablouri cu portretele monarhului României Întregite, tronul regal, mantia regelui Ferdinand I, medalii, ordine primite sau instituite de către rege, masca sa mortuară, busturi din bronz create în epocă sau după trecerea sa în nefiinţă. Atrage atenţia în prima sală, în vitrină o cupă din argint, cu o istorie aparte.

La 12/24 august 1865, la castelul Sigmaringen se năştea prinţul Ferdinand-Victor-Albert-Meinrad. Fiul mijlociu al prinţului Leopold de Hohenzollern (1835-1905) şi al soţiei sale, prinţesa Antonia de Braganza (1845-1913), avea să devină al doilea rege al României, cel care a condus destinele ţării adoptive în perioada 1914-1927, încercând de-a lungul întregii sale existenţe să se dovedească a fi ,,un bun român”.

Botezul său a avut loc la castelul părintesc, Sigmaringen, în prezenţa familiei şi a naşilor, prinţesa Victoria (1840-1901) şi prinţul Frederik (1831-1888), viitorul Kaiser Frederik al III-lea (9 martie-15 iunie 1888). Naşa de botez era însăşi fiica reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Mare Împărăteasă a Indiilor.

Cu ocazia evenimentului, prinţesa Victoria, a comandat special în ţara de origine, cupa de botez, piesă cu valenţe artistice deosebite şi cu semnificaţie simbolică pe măsură. Cupa este creaţie a celebrului meşter orfevru, Richard Hennell, din Londra.

Hennell şi-a desfăşurat activitatea în atelierele londoneze începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, opera sa creativă terminându-se în jurul anului 1880.

Frumuseţea pieselor create de Richard Hennell derivă din tehnica de lucru favorită, ciocănirea, combinată cu ornarea obiectelor în uşor relief, cu motive floral-vegetale, buchete de flori, motive zoomorfe incluse în medalioane ovoidale, îmbinate cu motivul perlat, se pare, motivul preferat de decorare al orfevrului englez. Hennell a îmbinat în piesele sale, cu mult simţ estetic, decorul aplicat, încercând să le confere originalitate prin simbolistica motivelor uzitate, înglobând în creaţiile sale şi alte materiale precum baga, fildeş, lemn exotic. Printre obiectele realizate de Richard Hennell se găsesc cupe, platouri, căni decorative, servicii de cafea, servicii de ceai, pocale.

Cupa de botez, cu înălţimea de 28,5 cm şi diametrul de 31 cm, cântăreşte 2220 gr. Talpa circulară este decorată în mezzorelief cu medalioane cu buchete de fructe şi flori, alternate, simbol al perfecţiunii spirituale, al armoniei şi purităţii. Piciorul în formă de urnă are la bază o înscripţie circulară în limba germană, scrisă cu caractere gotice, amintind destinatarul, emitentul şi datarea ,,Ferdinand Victor Albert Prinz von Hohenzollern von Seiner Pathin Victoria August 1865” (Ferdinand Victor Albert Prinţ de Hohenzollern. Din partea naşei sale, Victoria. August 1865”). Corpul vasului este decorat cu motiv aplicat, baghete oblice, unind doi butoni cu două capete de grifoni, cu cioc de vultur, probabil, trimitere la locul naşterii prinţului, castelul Sigmaringen, numit şi ,,Cuibul de vulturi”. Cupa largă reia motivele decorative întâlnite pe talpă, adăugându-se lambrechinul şi motivul perlat, emblema rafinamentului, imortalităţii, puterii spiritului şi valorii autentice. Cupa se termină cu o bordură lată, lipsită de decoraţie, ce conferă piesei o nota de fineţe, de rafinament.

Marca ştanţată pe bază, reluată şi pe corpul piesei reprezentând cinci cartuşe cu capul de leopard, leul, capul reginei, litera si cartuşul cu iniţialele orfevrului, autentifică anul creaţiei, numele autorului şi locaţia: Richard Hennell, Londra, 1865.

Corina Dumitrache,
muzeograf