Prezentarea Expozitiei
Despre Expozitie
Din anul 1997 până astăzi, Muzeul Naţional Peleş a organizat câte două expoziţii dedicate următoarelor figuri regale: regina Maria (2000 şi 2004), regina Elisabeta (1997 şi 2009), regele Carol I (2006 şi 2009) şi cea mai recentă, dedicată regelui Carol al II-lea (2010).
Portretul principelui Ferdinand Antonio Argnani, pastel pe carton, ¼ sec. XX
Mai puţin vizibil în peisajul regalităţii de la Sinaia, Ferdinand I a plătit încă o dată – metaforic vorbind – tributul modestiei sale de o viaţă: neobişnuit sau chiar jenat să cumpere sau să comande ceva pentru sine, regele Ferdinand a lăsat puţine urme materiale posterităţii. Prezenţa sa la Sinaia, în reşedinţa particulară de la Pelişor, este total eclipsată de cea a Mariei. Pelişorul este produsul experimentului ei artistic de mare eclectism. De aceea, obiectele personale ale omului Ferdinand sunt puţine: câteva cărţi de botanică şi beletristică, un ierbar din prima tinereţe şi câteva piese, un portret semnat de Argnani, jocul de şah şi cravaşa de călărie. Din fericire, pasionată de fotografie, regina Maria îl imortalizează cu talent în câteva ipostaze ale vieţii cotidiene: la masa de lucru, în anturajul familiei sau al prietenilor apropiaţi, în lungile drumeţii pe potecile pădurilor de la Sinaia.
Un motiv în plus care a determinat demersul muzeografic de la Peleş, îl reprezintă împlinirea a 95 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, cu implicaţii de netăgăduit pentru destinul României: în august 1916, armata română, condusă de regele Ferdinand I, rupea alianţa cu Puterile Centrale pentru a scrie pagina cea mai glorioasă a istoriei naţionale prin victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, din vara anului 1917, încununate, la 1 decembrie 1918, de gestul înfăptuirii visului de veacuri al poporului român, România Mare.
Destinat să fie rege, Ferdinand I îşi învăluie persoana şi acţiunile într-un mister aproape total. ,,Viaţa lui”–afirmă unul dintre biografii săi postumi, Eugen Wolbe–”pe care a umbrit-o un anumit tragism, a fost în concordanţă cu rigoarea datoriei”. Ca şi omul Carol I, pe care cei interesaţi de istoria naţională au ajuns să-l cunoască cu adevărat abia după publicarea Corespondenţei private, în anul 2005, Ferdinand, autorul unui jurnal personal nepublicat încă, ni se revelează doar din frânturile de memorie ale altora sau din cele câteva biografii, mai mult sau mai puţin inspirate, care au ca obiect mai ales pe rege şi care oscilează între tonul uşor condescendent, accente evident critice şi discursul propagandistic. În ciuda subiectivismului lor, cărţile contemporanilor rămân martorii cei mai credibili ai destinului său.
Revolverul regelui Ferdinandatelier Les Ouvriers D'Eibar, otel aurit, sidef, emailMuzeul National de Istorie a Romaniei
Complexă şi profundă, personalitatea omului Ferdinand, cu fermecătoarea lui stângăcie şi timiditate, cu greu disimulata lui lipsă de entuziasm faţă de condiţia de rege şi mai ales cu erudiţia extraordinară, egalată doar de cea a reginei Elisabeta a României, îşi găsesc tonul just abia în necrologul mult criticat al Marthei Bibescu, “Un sacrificiu regal”.
Expoziţia îşi propune să dezvăluie marelui public măcar o latură a omului Ferdinand, prin intermediul pasiunilor sale: botanica, bibliofilia, lectura şi vânătoarea, fără a neglija nici calitatea sa de monarh. Restrânse numeric, obiectele personale ale regelui Ferdinand îşi vor regăsi adevărata lor valoare într-o etalare confirmată scriptic de memorialistica epocii.
Organizată în două secţiuni, Ferdinand–omul şi Ferdinand–regele, expoziţia reuneşte piese cu valoare artistică, istorică şi documentară, care fac parte din patrimoniul muzeului gazdă, dar şi din colecţiile unor muzee prestigioase din capitală: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Filatelic şi Muzeul Naţional Militar ,,Ferdinand I”. Alături de mantia regelui Ferdinand I vor sta copiile coroanei regale şi a buzduganului de la Încoronare, un tron de la sfârşitul secolului al XIX-lea, masca mortuară, portrete regale, ordine şi medalii, fotografii de epocă, trei dintre uniformele suveranului şi un valtrap etc.
Unul dintre cele mai convingătoare gesturi relative la consideraţia şi respectul cu care era privit de contemporani, îl constituie donaţia pe care, la 23 ianuarie 1884, i-o face ducesa de Hertzberg, descendenta ducelui de Hertzberg, ministrul de externe al Prusiei în timpul lui Frederic cel Mare (1725 – 1795) şi autorul unei ,,Istorii secrete a Curţii din Berlin”. Scrisorile datează din perioada 1747 – 1782 şi vor figura în premieră în cadrul expoziţiei.
Macrina Oproiu,
muzeograf
Vizitarea Expozitiei
Incoronarea regelui Ferdinand IAlba Iulia, 15 octombrie 1922Muzeul National de Istorie a Romaniei
Expoziţia se viziteaza în perioada:
24 iunie – 2 septembrie 2011.
Programul de vizitare:
Miercuri 11:00 – 17:00
Joi – Duminica 9:15 – 17:00
Ultima intrare la ora 16:15.
Tariful de vizitare:
Adulţi – 6 lei
Card Euro <26 – 2,5 lei
Elevi şi studenţi – 2,5 lei
Pensionari – 3 lei
istoria veche a Romaniei este foarte frumoasa dar nomenclatura si burgejii comunisti de acum o distrug cum au distrus intrega tara si monarhia
Traim de 21 de ani in aceiasi veche mentalitate si de aici ni se trage tot raul.Romanii trebuie sa priveasca inainte nu inapoi, in acelasi timp sa-si cinsteasca eroii asa cum o fac si alte popoare din Europa.
daca tot vom injura la infinit ce au facut comunistii(draga Dinule comunisti sunt si in franta si in alte tari, China va spune ceva, ca prima putere economica a lumii ?),nu vom progresa deloc.
haideto sa lasam istoriii sa spuna ce au facut rau si ce au facut bine.
Avem si noi in Romania locuri care ne amintesc de istoria Romaniei, cum este splendidul castel Peles, de o bogatie exceptionala si nu fac afrimatii grauite.
sa lasam strainii sa vina sa vada acest castel de o frumusete rara si sa lasam pentru cateva minute toate invectivele.sa ne uitam si la altii, cum sunt polonezii, care in 90′ au ars tot ce ainsemant dosare care puteau sa fie un isntrumnet de santaj, si sa ne uitam unde au ajuns, au luat tot ce ainsemnat de la Uniunea Europeana ( banii pe proiecte de 68 de MILAIRDE DE EURO. Noi ce am luat ? praful de pe toba, din 23,7 mld de euro nu am luat decat o faramitura, ca tot va laudati “competentii care sunt acum la putere.
Uitati-va in oglinda dimineata, nu asta meritau romanii, nu va este jena cand vedeti cersetori pe strada( bine, bine dar sunt si la altii, dar la ei nu sunt asa de vizibili, la noi 40% din populatia tarii traieste intr-o saracie lucie, stimate domn, cu competentii pe care Dumneata ii vezi ca salavatorii Romaniei.
Haideti sa fim seriosi !
sa lasam jocurile murdare si sa ne bucuram cateva momente de farmecul si de bogatia castelului Peles.
laso balta cu monarhia saveaza romania.Ai uitat sau n-ai invatat inca istoria. monarhia a inabusit in singe rascoala taranilor .in timp ce ei se lafaiau in lux tarani stateau in bordeie mihai regele a fost un tradator a dat aprobare la indemnul lui antonescu de trecere a prutului pentru intregirea neamului ca tot el a semnat actul de condamnare la moarte a lui antonescu si tot mejestatea sa a dat tara pe mina comunistilor semnind abdicarea primind si o medalie de la rusi si asa si-a salvat pielea marele rege al rominilor tradindui .intrebal ce nume de romin are nepotul lui. si nu fi prost din munca ta si a altora se intretine familia regala plus cheltuiele de administrare (sa muncesti bine)
Radule ai spus bine.Dinu a ramas cu nostalgia filmelor de epoca de capa si spada.Probabil ca nu a prins perioada imediat dupa abdicarea lui mihai ,orasele cu mahalale, mizerie si saracie.I-asi propune un traseu de muzeu .drumul medgidia constanta pe scurtatura prin valul lui traian sa vada cum arata binefacerile monarhiei romine,e un colt de istorie ramas in timp dar a prins distrugerea industriei cladita de o generatie de sacrificiu distrugerea culturi ,patriotizmului rominilor agricultura si invatamintul Si el inca mai crede intro familie cu singe german care au venit ca niste hiene la vinat ca pot salva romania?Cei leaga de tara?Avera si viata de huzur pe spatele bietilor romini si asa batuti de soarta condusi de niste tradatori de neam si tara.Sefuitori si vandali
Scuza-ma, dar aceeia care scriu la fel ca tine nu ar fi avut niciodata dreptul la replica in vremea monarhiei ( nu se scrie romin ci roman din cate stiu eu; analfabetii nu scoteau capul deasupra ca acum) .
Poate nu stii, dar in perioada interbelica, adica a monarhiei romanesti, leul era mai puternic decat lira sterlina.
Saraci sunt si in statele puternic dezvoltate numai ca acolo exista protectie sociala cu adevarat. La noi primesc ajutoare( in scop electoral) rromii cu super bolizi si case cu 2-3 etaje iar cei cu adevarat saraci traiesc de pe o zi pe alta.
Nu spun ca monarhia ar fi ok in zilele noastre ci doar sa adoptam anumite idei ale lor. Bunicul meu are 91 de ani si regreta vremurile monarhiei chiar daca era un simplu taran de la munte. Muncea sa-si intretina familia si facut-o cu succes. Astazi, taranul roman nu ia pe mere ce da pe pere.
Daca-i asculti pe nataraii care ne conduc astazi( alesi de majoritate nu de tot electoratul) si pe reprezentantii casei regale, ai sa poti sa faci o diferenta. Guvernantii nostri latra precum cainii prosti, reprezentantii casei regale sunt implicati in multe proiecte; asta pentru ca au viziune nu se gandesc de unde sa mai fure ceva sa aiba din ce trai si urmatoarele lor generatii.
Probabil ca, daca nivelul de trai al romanilor ar fi mai ridicat, nu ne-ar mai interesa daca Romania ar fi monarhie sau republica.
Propozitia ta, interesanta: “Cei leaga de tara?” se scrie de fapt “Ce-i leaga de tara?”
Pe cei care sunt astazi datori sa “salveze romania” (inteleg faptul ca ai scris Romania cu litera mica e pentru ca numele tarii noastre nu merita sa fie scrisa cu litera mare?!) ce-i leaga de tara?! Monarhia a facut diferenta in bine, singurele “hiene la vanat” cu “viata de huzur” nu sunt “tradatorii” germani, sunt chiar “fratii” nostri.
“Patriotizmul” tau e discutabil cel putin din punct de vedere gramatical, dictionarul acela care explica limba romana ar spune “patriotism”.