Colectia de sculptura monumentala exterioara

Castelul Peles, resedinta de vara a Regelui Carol I este inconjurat de terase, create in etape succesive intre anii 1881 – 1914. Sarcina amenajarii lor, in stilul gradinilor italiene, i-a revenit celui mai important arhitect al castelului, Karel Liman. Acesta a colaborat cu valorosi peisagisti ai epocii, precum Knechtel, gradinarul – sef al arhiducelui Maximilian de Habsburg, vremelnic imparat al Mexicului, intrat in serviciul Regelui Carol I. Knechtel a apelat in cazul teraselor Pelesului la consacratul stil Le Nôtre. Gradinarul a amenajat sere cu 33.000 de soiuri de plante cultivate anual. Pana in anul 1890, pe locul actualei Sali maure se afla o terasa inchisa, iar in actualul pasaj francez, Sera Reginei Elisabeta. Concomitent, in zona au fost plantate conifere, aduse din America si Himalaia.

Dupa moartea Regelui Carol I, Regina Maria, cunoscut designer de gradini, participanta la Expozitia Olimpia de la Londra, se implica fervent in amenajarea teraselor si a serelor, schimba gradinari, alege soiuri noi si cheltuieste sume enorme pentru a fugi de ,,ordinea lipsita de gust de altadata”.

Dupa abdicarea Regelui Mihai, gradinile intra in grija angajatilor Muzeului, infiintat in anul 1953. Pe perioada marilor restaurari desfasurate intre anii 1975 – 1989, s-a intervenit si la nivelul teraselor. Piesele afectate de intemperii, ca si de trecerea timpului, mai ales vasele decorative sunt inlocuite cu cópii realizate intre anii 1979 – 1980, de catre Combinatul Fondului Plastic, din Bucuresti.

Contextul politic al domniei Regelui Carol I, dominat de nevoia de legitimare a tinerei Monarhii, determina – in cazul gradinilor – alegerea unui model consacrat, cu care resedinta regala putea fi lesne asociat. De aceea, dupa indelungi ezitari, Regele Carol I se opreste asupra modelului clasicist reprezentat de Monarhia absolutista franceza, a carei ideologie este sustinuta si completata de arhitectura peisagistica. Daca la Versailles, gradinile sunt o prelungire a arhitecturii aulice, in cazul Pelesului, optiunea arhitectonica pentru stilul Fachwerk, impus de miscarea nationala germana Grunderzeit, mai degraba de factura burgheza, este abandonata. Carol se vrea intemeietorul unei Regalitati, a carei ideologie se sprijina pe valorile sacre ale aristocratiei. De aceea, arhitectul Liman, coordonatorul intregului proiect al domeniului Peles, lanseaza comenzi punctuale catre artisti si ateliere consacrate din Italia si Germania. Printre cei mai importanti artisti se numara sculptorii Raffaello Romanelli din Florenta, Alexander (Emil Ludovico) Calandrelli din Berlin, Paul Stotz din Stuttgart, Guido Minerbi si Piccoli din Venetia. Firmele antreprenoriale angajate isi au sediul la Florenta: Pietro Axerio, Alberto Menegatti, David Solazzini si Domenico Angelini Antonio Frilli, Grandi Magazzini di Scultura in Marmo Bianchini.

Treptele catre terasa de sud sunt strajuite de doi lei gardieni din marmura, opera sculptorului venetian, Guido Minerbi, de la 1911. Doua tunuri de artilerie din fier, marcheaza prin prezenta lor cel mai important moment al domniei Regelui Carol I: Razboiul de Independenta. Ele sunt adevarate trofee de razboi.

Construita pe doua nivele, terasa principala este populata de statui in marime naturala, reprezentand personaje alegorice, cópii dupa originalele de la Palatul Versailles, sculptate de artisti celebri la sfarsitul secolului al XVII-lea precum: Jean Baptiste Tubic, Pierre Le Gros, Etienne Le Hangre – Keller, Philippe Magnier, Masson, Leconte sau dupa statui din gradinile Boboli din Florenta, realizate concomitent de catre Alfred Farigi cel Tanar si de acelasi Tubic, solicitat si de membrii puternicei familii Pitti. Ele intruchipeaza anotimpurile primavara si vara, Flora, Amazoana, Venus iesind din baie, Nimfa cu amorasi, Inselaciunea, Poemul liric, Apa, Fluviul, Pamantul etc.

In anul 1913, sculptorul italian, Raffaello Romanelli a executat fantana monumentala, care deschide aleea catre statuia Regelui Carol I. Interpretare după un grup lateral al Bazinului ,,Fantanii lui Neptun’’ din Piata Signoriei din Florenta, opera lui Bartolomeo Ammanati de la 1571, cu statuile lui Jean Bologna, fantana reprezinta o zeitate marina, incadrata de doi satiri. In acelasi an, primeste comanda unei alte fantani, a lui Apolo, interpretare după lucrarea lui Alfred Farigi cel Tanar din grădinile Bobolli ale Palatului Pitti de la Florenta, in stil baroc italian.

In anil 1933, Carol al II-lea a celebrat cu fast neegalat Semicentenarul inaugurarii castelului Peles, in prezenta unor oaspeti de seama, printre care s-a numarat si cumnatul sau, Regele Alexandru I al Iugoslaviei. In memoria primilor doi suverani al Romaniei, Carol al II-a a comandat celebrilor artisti, Oscar Han si Oscar Spaethe, realizarea statuilor acestora. Cele doua lucrari au fost amplasate pe terasa de sud si respectiv, de est.

Terasa de sud – est este decorata cu vase de gradina din piatra, ce imita piesele similare din epoca barocului italian, la care se adauga doua guri de put, cu rol decorativ, bogat sculptate, în stil vechi italian cu elemente bizantine. Leii din marmura, cu prada incoltita intre ghiare incadreaza mica terasa semicirculara, sustinand doua coloane corintice inspirate din coloanele amvonului Catedralei Sfântul Ioan din Pistoia. Doua statui de caini, un Saint-Bernard si un dog german sunt proiectate pe zidul terasei.

Scara catre terasa cu busturi este strajuita de doua fantani – lei, in atitudine hieratica de tip antic egiptean, care copiaza celebrii lei din Piazza del Popolo din Roma, langa care au fost amplasate doua banci din piatra, in stilul Renasterii italiene.

Terasa cu busturi apare incadrata in dreapta de o alta terasa circulara, construita in jurul unui felinar – coloana, decorata cu doi vulturi cu aripile desfacute. In perimetrul acesteia au fost amplasate doua statui celebre, inspirate din sculpurile Şcolii din Pergam (sec. III – II î.e.n.), aflate in Muzeul Capitolin din Roma, ,,Trac murind” si ,,Gal murind”, In stanga, au fost fixate doua statui de lei sezand pe crupa si două guri de put tronconice, copii dupa Enrico Greco din piateta Bisericii Sant – Giovanni e Paolo din Venetia (1450).

Terasa de rasarit este rezervata busturilor greco-romane, care ii ilustreaza pe Platon (cca 428 – 348 î. Hr.), Gaius Petronius (cca 27 – 66 d. Hr.), autorul ,,Satyricon-ului” si imparati romani, Hadrianus (117 – 138), Antoninus Pius (138 – 161), Marc Aureliu (161-180) si Septimius Severus (193 – 211), ce incadreaza un personaj alegoric, reprezentat sub chipul unui batran drapat, alegorie a lui ,,Danubius”. Statuia a avut ca model fanatana lui G. A. Montorsoli, creata la 1551 in piata catedralei din Messina, Sicilia. Ele au fost create de firma Antonio Frilli, la 1911.

Scara catre o noua terasa, ce comunica spre nordul castelului, unde a fost amplasata copia fantanii din parcul Vilei Albani din Roma, realizata in anul 1910 de catre firma Pietro Axerio, este decorata cu doua basoreliefuri, reprezentand figuri crestine, ,,Sfantul Martin” si ,,Sfantul Gheorghe ucigand balaurul”.

O alta terasa, ce comunica spre Antecamera Biroului de lucru al Regelui Carol I este impodobita cu vase decorative si cu statui de putti, alegorii ale celor patru anotimpuri.

Pe terasa care face legatura cu Sala de Concerte a castelului au fost montate scene pastorale, în genul lucrarilor sculptorului francez, Edmé Bouchardon (1698 – 1762) de la Versailles si vase decorative, care se prelungesc si deasupra Salii de Concerte. La ele se adauga doua basoreliefuri din marmura, unul copie dupa lucrarile lui Luca della Robbia, din Cantoria Domului din Florenta, reprezentand ,,Hora de copii”, si celalalt, scena religioasa, ,,Madona cu pruncul”.

Terasa de nord a fost construita la randul sau pe mai multe nivele: la primul nivel se afla statuia zeului roman, Bachus, executata de Guido Minerbi la 1911, doua statui de sfincsi, montate pe scara lojei care conduce catre Sala de marmura si un altorelief din faianta policroma cu scena ,,Buneivestiri”, alta copie dupa Luca della Robbia, din biserica de la Verna, langa Florenta.

La urmatorul nivel a fost amplasat grupul statuar denumit ,,Fantana lui Neptun”, alaturi de cópii dupa fantani ale Palatului Pitti, Florenta, din secolele XV – XVI, reprezentand jocuri cu putti, pe fundal de paisprezece coloane in stil vechi italian, cu elmente decorative bizantine, amplasate in arc de cerc. Fantana este incadrata in stanga de statuia in marime naturala a Ariadnei dormind pe insula Naxos, copie dupa un original aflat la Vatican, in Galleria delle Statue I, iar in dreapta de o banca masiva din piatra, decorata in stilul neo-Renasterii italiene, flancata de doua statui – sfincsi din marmura italiana, piese de inspiratie elenistica. La 1910, artistul german, S. Rottermun a proiectat statuia la scara a ,,Sfantului Gheorghe ucigand balaurul”, amplasata foarte aproape de intrarea in castel prin Galeria de marmura.

Terasa de vest se supune ca amenajare acelorasi rigori ale locului, fiind structurata circular, in jurul coloanei omagiale din marmura datanad de la 1891. Piesa este un dar oferit din partea familiei cu ocazia aniversarii a douazeci si cinci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Coloana a fost ornata cu vultur maiestuos din bronz, simbolul stravechi al Hohenzollernilor. In cele patru nise ale zidului, se afla statuile in marime naturala reprezentand alegoriile anotimpurilor.

Fatada de nord al castelului a fost decorata la inceputul secolului al XX-lea, de catre firma vieneza condusa de Wilhelm Dietz cu basoreliefuri, steme si altoreliefuri, la origine, pietre tombale ale celor mai celebri stramosi regali: Rudolf de Suabia, duce de Suabia (1057 -1079), administrator al regatului Burgundiei si antirege german (1077 – 1080), Rudolf de Habsburg, rege al Germaniei (1273 – 1291) si primul rege german al Dinastiei de Habsburg, cavalerul Otto von Pienzenau, conte de Zinneberg si cuplul Eitel Friedrich II de Zollern (1452 – 1512) cu sotia, Magdalena de Brandenburg.

Curtea interioara este decorata cu insemne heraldice, medalioane, statuete – console, capete de inger, basoreliefuri din marmura, cu scene din ,,Bunavestire” si doua fantani in stil bizantin. Vizavi de intrarea vizitatorilor, a fost amplasat un tabernacol catolic devotional, copie dupa un original italian de la 1557. Pe peretele exterior al Salii maure au fost fixate cateva console – busturi de imparati romani: Octavianus (31 i. Hr. – 14 d- Hr), Septimius Severus (193 – 211) si Hadrianus (117 – 138). Sculptorii Calandrelli si Paul Stotz au conceput statuile de halebardieri, fantana monumentala, precum si cainii lup, copie dupa originalele de la Vatican.